1 Martie este o sarbatoare romaneasca a primaverii.
De 1 Martie se ofera persoanelor de sex feminin apropiate martisoare, despre care se considera ca sunt aducatoare de fericire si noroc. In Bucovina, cei care primesc martisoarele sunt barbatii.
Martisoarele sunt formate dintr-un snur impletit rosu cu alb-rosu semnifica iarna, iar albul primavara, cu care se leaga alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar sau inima. Martisorul este purtat la vedere o saptamana sau doua.
In Romania, femeile obisnuiau sa poarte monede de aur sau de argint, simbol al soarelui, legate la gat cu un snur impletit cu ata rosie si alba. Ele purtau monezile pentru 12 zile, iar apoi, cu banutul, isi cumparau o bucata de branza alba si vin rosu. In acest fel, femeia care a purtat martisorul urma sa aiba un chip alb, frumos si luminos tot restul anului si buzele rosii ca focul.
Traditia a fost pastrata pana astazi in anumite parti ale tarii unde, mamele le prind copiilor lor o moneda de argint pentru a-i proteja de friguri si pentru a fi frumosi si sanatosi tot anul. De asemenea, se crede ca Martisorul este un talisman pentru de deochi, care aduce sanatate, bunastare si iubire.
Astazi, in majoritatea zonelor din tara, femeile poarta martisoare in piept sau legate la mana. El se prinde in zorii zilei de 1 martie, inainte ca soarele sa rasara. Traditia spune ca persoana respectiva trebuie sa poarte martisorul pana pe 9 martie, fie toata luna, fie pana la sabatoarea Floriilor sau pana cand va vedea un copac inflorit. Astfel va avea noroc tot anul iar zilele ii vor fi frumoase si luminoase ca cele de primavara.
Se spune ca odata, Soarele a coborat pe Pamant, intr-un sat, la hora, luand chipul unui fecior. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit, inchizandu-l intr-o temnita. Lumea s-a intristat, pasarile nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai radeau. Nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe zmeu. Dar intr-o zi, un tanar voinic s-a hotarat sa salveze soarele. Atunci, mai multi pamanteni au hotarat sa-l conduca pe tanar si, astfel, i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l invinga pe zmeu. Drumul tanarului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna.
Zile intregi s-au infruntat voinicul si zmeul, pana cand zmeul a fost doborat. Slabit de puteri si ranit, tanarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer inveselind si bucurand lumea. A reinviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sangele din rani i s-a scurs in zapada. Pe cand acesta se stingea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sangelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
Traditii vechi si traditii pastrate de Martisor
Prima zi a primaverii era sarbatorita inca de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. In timpul dacilor, martisoarele erau pietricele albe si rosii, insirate pe o ata. De asemenea, in trecut, martisoarele erau monede atarnate de fire de lana, negru cu alb. Tipul de moneda, aur, argint sau bronz, indica statutul social. Ele erau purtate la gat sau la incheietura mainii, numindu-se, mai tarziu mart sau martigus.
Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si, apoi, erau atarnate de crengile lor.
Folcloristii au gasit interpretari ale Martisorului in civilizatia antica, atribuindu-i o descendenta directa din emblemele razboinicului Mars, pentru ca, la Idele lui Marte, cand zapada nu era inca topita in intreg Imperiul Roman, puteau incepe campaniile militare. Rosul si albul semnifica, asadar, tocmai aceasta zi – vitalitate si victorie, pe de o parte, si purificare si inaugurare, pe de alta.
Apoi s-a afirmat ca impletirea celor doua culori ar fi o amuleta puternica impotriva deochiului si un semn al candorii.
Martisorul este legat, in cultura populara, si de legenda Babei Dochia. Obiceiul Martisorului este o parte din scenariul ritual de innoire a timpului, la moartea si nasterea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul lui ar fi tors chiar de batrana, in timp ce urca cu oile la munte. Astfel, intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, se poate afirma, cu certitudine, ca acesta este un obicei vechi romanesc, atestat in toate zonele locuite de romani si de aromani, preluat apoi de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.
O alta legenda de demult spune ca o femeie batrana care se numea Dochia avea o fiica vitrega, pe care nu o suferea, si a trimis-o la rau, intr-o zi de iarna cumplita, sa spele o haina foarte murdara pana devine alba ca omatul.
Fata a spalat-o mult timp, dar pe cat o spala mai mult, pe atat devenea haina mai neagra. Atunci a aparut un barbat, care se numea Martisor si a intrebat-o de ce plange, iar ea i-a povestit ce i se intamplat.
Martisor i-a oferit o floare rosie si alba, indemnand-o sa spele inca o data vesmantul. Cand a ajuns fata acasa, haina era alba ca zapada, iar batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Deodata, a vazut floarea din parul fetei si a crezut ca venise primavara.
Dochia a plecat cu turma pe munte. Pe drum, vremea era frumoasa, asa ca si-a aruncat cojoacele, dar, dupa aceea, a fost prinsa de burnita. Cand a ajuns in varf, i s-a aratat Martisor: Vezi cat de rau este sa stai in frig a spus el, tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna hainele la rau.
Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul, iar oile au fost transformate in pietre. De atunci, rosul si albul simbolizeaza lupta dintre bine si rau, dintre primavara si iarna.
In credinta populara, Martisorul era numit „funia anului” si reprezenta cele 365 de zile ale anului. Ea era alcatuita din impletitura a doua fire de ata: una alba si una neagra. Ata simboliza dualitatea viata-moarte, bine-rau, iarna-vara, fertilitate-sterilitate sau lumina-intuneric.
Cine poarta Martisor?
In general, pe 1 martie, femeile primesc martisoare de la barbati. In Moldova insa, barbatii sunt cei care primesc martisoare de la femei. Se spune ca gestul daruirii unui martisor este incarcat de semnificatii. Pe vremuri, baietii le ofereau martisoare numai fetelor pe care le iubeau. Oferirea unui martisor indeamna la intelegere, armonie si voie buna.
Traditia spune ca martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pana cand se arata primavara, se aude cucul cantand, pana infloresc ciresii ori trandafirii, pana vin berzele sau randunelele. Dupa, martisorul nu se arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc.
