Este o sarbatoare de meditatie si de indreptarea greselilor, praznuita pe 29 august, prin post, ultima mare sarbatoare din anul bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie incepe un nou an.
Sarbatoarea intra in seria celor inchinate SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL, serie din care mai fac parte: zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie), Soborul Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie).
IOAN BOTEZATORUL a fost intemnitat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare si tetrarh al unei parti din fostul regat herodian (Galileea si Pereia), deoarece l-a criticat pe acesta pentru ca a luat-o in casatorie pe cumnata Irodiada.
Cu ocazia sarbatoririi zilei sale de nastere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, sa ii danseze. El i-a spus apoi tinerei sa ii ceara ce vrea pana la jumatate din imparatie, iar la sfatul mamei sale care il ura pe sfant tanara i-a cerut capul lui IOAN BOTEZATORUL.
Biserica Ortodoxa a randuit ca, de Taierea Capului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul, sa se tina post, in orice zi a saptamanii ar cadea aceasta sarbatoare, in amintirea celui mai aspru postitor si zelos propovaduitor al pocaintei.
Istoria Bisericii il consemneaza pe SFANTUL IOAN BOTEZATORUL ca ultimul mare profet al Vechiului Testament, cel care a facut trecerea spre perioada Noului Testament. In Scriptura, Sfantul Ioan este infatisat drept un mare ascet, imbracat in haina de par de camila, mancand lacuste si miere salbatica.
Pe 29 august – NU se fac casatorii, petreceri sau alte manifestari mai zgomotoase, fiind o zi trista.
TRADITII
In traditia populara, aceasta zi trista a Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul era cunoscuta ca „Sfantul Ioan cap taiat”, „Santion de toamna”, „Crucea mica” sau „Brumariul”.
O datina foarte raspandita pe vremuri presupunea inceperea in aceasta zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ doua saptamani, pana la Ziua Crucii (14 septembrie).
In acesta zi este bine, spune traditia, sa nu se manance o serie de alimente a caror forma amintesc de cea a capului, precum rosii, pepeni si alte fructe si sa nu se bea bauturi de culoare rosie.
Unii mananca in aceasta zi doar struguri, in timp ce altii tin post negru toata ziua.
In lumea traditionala a satului nu se taia nimic cu cutitul, toate alimentele de la masa se rupeau cu mana. O alta interdictie era cea a folosirii maturii, care ar deranja linistea mortilor.
LEGENDE despre SF. IOAN BOTEZATORUL
In popor exista numeroase legende despre SFANTUL IOAN BOTEZATORUL.
O asemenea legenda il infatiseaza pe Sfantul Ioan ca pe un singuratic care se refugiaza intr-o padure pentru reculegere si rascumpararea pacatelor. De aici pleaca uneori, cu crucea in mana, in lume. Asa s-a intalnit cu Iisus.
Intr-o alta legenda, Dumnezeu il indrageste nespus datorita modului extrem de simplu in care-si facea rugaciunea si tocmai de aceea il alege sa-i boteze fiul.
In zonele de sud ale Romaniei se crede ca SFANTUL IOAN BOTEZATORUL este unul dintre sfintii cei mai apropiati de Dumnezeu, in timp ce bucovinenii il considera – alaturi de Sfantul Neculai – patronul pruncilor, cel ce are grija ca acestia sa nu moara nebotezati.
