Miercuri, 15 ianuarie, se implinesc 164 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu.
Dupa aproape doua secole, textele publicistului Mihai Eminescu raman inca actuale. Iata cateva fragmente preluate din articolele publicate in Timpul care demonstreaza acest lucru.
„Mita e-n stare sa patrunza orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vand sangele si averea unei generatii”
(Domnul Simeon Mihalescu publica…, Timpul, 18 aprilie 1879, in Opere, vol. X, pag. 223)
„Astfel, statul roman nu mai este un produs al geniului rasei romane, ci un text frantuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l intelege”
(De cate ori «Romanul» era in opozitie…, Timpul, 14 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 168
„Constitutia noastra, punand greutatea pe o clasa de mijloc, parte straina, parte neexistenta, a dat loc la o declasare generala din cele mai dezastruase”
(Influenta austriaca asupra romanilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, in Opere, vol. IX, pag. 173)
„Oameni care au comis crime grave raman somitati, se plimba pe strade, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece viata la puscarie”
(«Romanul» in ajunul alegerilor…, Timpul, 3 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 229)
„Ne multumim daca actele guvernantilor de azi nu sunt de-a dreptul de inalta tradare, abstractie facand de toate celelalte defecte ale lor, precum marginirea intelectuala, slabiciunea de caracter, lipsa unui adevarat si autentic sentiment patriotic”
(Nu incape indoiala…, Timpul, 8 august 1880, in Opere, vol. XI, pag. 291)
„Pretutindeni, in administratie, in finante, in universitati, la Academie, in corpurile de selfgovernment, pe jeturile de ministri, nu intalnim, in mare majoritate, decat, iarasi si iarasi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceeasi protoplasma de postulanti, de reputatii uzurpate, care se gramadeste inainte in toate si care trateaza c-o egala suficienta toate ramurile administratiei publice”
(E clar ca un stat…, Timpul, 12 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 400)
„La noi mizeria e produsa, in mod artificial, prin introducerea unei organizatii si a unor legi straine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economica a tarii, organizatie care costa prea scump si nu produce nimic”
(Fratii Nadejde…, Timpul, 18 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 212)
„Poporul a pierdut de mult increderea ca lucrurile se pot schimba in bine si, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepasator greul unei vieti fara bucurie si fara tihna”
(…La propunerea noastra…, Timpul, 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104)
„Statul a devenit, din partea unei societati de esploatare, obiectul unei spoliatiuni continue si acesti oameni nu urca scarile ierarhiei sociale prin munca si merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, castigate prin frustrarea statului cu sume insemnate. Acesti dezmosteniti, departe de-a-si castiga o mostenire proprie pe Pamant pe singura cale a muncii onorabile, fura mostenirea altora, altereaza mersul natural al societatii, se substituie, prin viclesug si apucaturi, meritului adevarat al muncii adevarate, sunt o reeditare, in forma politica, a hotilor de codru, instituind codri guvernamentali si parlamentari”
(Ni se pare ca vorbim…, Timpul, 17 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 172)
„Raul esential care ameninta vitalitatea poporului nostru este demagogia”
(Pseudo-Romanul ne cere…, Timpul, 16 mai 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 119)
„Voim si speram o reactie sociala si economica determinata de ramasitele puterilor vii ale poporului, care, daca nu e preursit sa piara, trebuie sa-si vina in fire si sa vada unde l-a dus directia liberala. Prin reactie nu intelegem o intoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat candva in tara noastra, ci o miscare de indreptare a vietii noastre publice, o miscare al carei punct de vedere sa fie ideea de stat si de nationalitate, sacrificate pana astazi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american si de umanitarism cosmopolit. O asemenea miscare ar pune stavile speculei de principii liberale si umanitare, ar descarca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor «patriotice» si ar condamna, astfel, pe multi «patrioti» subliniati (marcanti n.n.) la o munca onesta dar grea; ar apara treptele inalte ale vietii publice de navala nulitatilor netrebnice si triviale, garantand meritului adevarat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului si autoritatii si ar da, astfel, guvernului mijloacele, si morale si economice, pentru a carmui bine dezvoltarea normala a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reactiune prin rasturnare”
(«Romanul» a contractat naravul…, Timpul, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267)
„Inmultirea claselor consumatoare si scaderea claselor productive, iata raul organic, in contra caruia o organizare buna trebuie sa gaseasca remedii”
(Dupa cum se poate prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 323)
„Prin legi practice trebuie sa alii se creeze oamenilor conditiile unei munci cu spor si putere de inflorire”
(Dupa cum se poate prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 323)
Testamentul politic complet, AICI
