In unele zone, Buna Vestire (25 martie) are si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.
De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.
Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.
In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
Buna vestire sau ziua cucului
Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”; mai mult, daca cineva auzea cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pe aceleasi coordonate se situeaza si intrebare: „Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei darui/ pana ce eu voi muri?”, dupa care se numara cantecul cucului (de cate ori isi striga numele).
Pe de alta parte, flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult, precum: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?”. Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare!
Comportamentul Cucului a facut din el un simbol al nestatorniciei si mai ales, al adulterului, al dragostei tainuite, numita in popor si boala cucului, aici avandu-si originea si cunoscuta expresie: „Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la fete!”.
Dupa cum stim, la Bunavestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj” central al acestei sarbatori. In plan simbolic, pestele se apropie de cuc, avand un pronuntat substrat sexual; in acest sens, aduceti-va aminte numai de basmul in care tanara fata ramane gravida dupa ce a mancat peste. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului
Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.
Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II-lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).
In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V-lea.
Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.
