Astazi este sarbatoarea Sfintilor 40 de Mucenici, zi in care femeile trebuie sa pregateasca in casa muncenicii. Traditiile nu mai sunt insa respectate. Chiar si femeiele de la tara au renuntat la framantat si s-au reprofilat pe comenzile la patiserie. Traditia pare sa nu fi fost uitata in cazul barbatilor care astazi ar trebui sa bea 44 de pahare de vin.
In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Plugul, dupa ce era trecut prin foc de catre fierarul satului, era scos in fata casei in mod festiv, potrivit crestinortodox.ro. In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor.
Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari, iar in cealalta un vas cu apa sfintita, tamaie si busuioc. Femeia se apropia de plug si de car, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie. Femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: „Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi/ Si sa umblati nedespartiti la arat/ Si nici cand sa nu dati peste vreun strigoi sau moroi care sa va faca rau”.
In fata animalelor de munca se asaza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa, in cofa de la picioarele animalelor. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput, el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.
In unele sate era obiceiul ca in aceasta zi, toate plugurile din sat sa fie adunate pe islazul satesc unde, in fata multimii adunate, era chemat preotul care facea o slujba de sfintire a apei si de stropire a fiecarui plug in parte, dupa care plugarii se indreptau catre ogorul propriu pentru marcarea brazdei de inceput.
In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie, Sfintii Mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii. In acest sens, satenii bateau cu batele in pamant zicand: „Intra frig si iesi caldura / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura”.
Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga.
Astazi, dintre toate practicile stravechi, mai persista obiceiul ca femeile sa coaca in ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfintisori” sau „mucenici”, reminiscente ale idolilor neolitici ai fertilitatii, iar barbatii sa bea cate 40 sau 44 de pahare de vin (oamenii credeau ca vinul baut la Macinici se transforma de-a lungul anului in sange si putere de munca). „Sfintisorii” sunt facuti din aluat dospit si au forma antropomorfa a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Proaspat scosi din cuptor, ei se ung cu miere de albine si se presara cu nuca macinata, dupa care se impart, pentru sufletul mortilor, mai ales copiilor din vecini.
