Dezvaluiri din culisele FALIMENTELOR cu SUSPICIUNI mari din piata romaneasca de ASIGURARI

Deputatul PNL Andreea Paul cere din nou declansarea anchetei parlamentare a ASF si audierea presedintelui ASF cu privire la starea pietei romanesti de asigurari obligatorii. Potrivit acesteia, intrebarile de la ultima audiere au ramas fara raspuns, desi aveau obligatia de a le remite Comisiei parlamentare de Buget, Finante si Banci in scris.
Iata ce sustine parlamentarul Andreea Paul:

In luna iunie a acestui an spuneam ca suspiciunile sunt mari in ceea ce priveste controlul preturilor, fraudelor din sistem si in gestionarea inadecvata a pietei de asigurari obligatorii, iar ASF nu intervine si nu-si asuma curatenia necesara a pietei de asigurari.

Saptamana aceasta am primit dovada clara a transferului cheltuielilor cu asigurarile obligatorii RCA de pe umerii transportatorilor pe umerii soferilor persoane fizice, dupa ce am avut alte dovezi clare de transfer ale tuturor politelor de asigurare dinspre companiile cu capital romanesc spre cele cu capital strain.

Cum s-a ajuns aici? Voi dezvalui informatii cheie din culisele falimentelor cu suspiciuni mari.

ASF a cerut falimentul societatilor ASTRA in data de 27 august 2015 si CARPATICA in 27 iulie 2016. La acel moment, cele doua companii detineau un portofoliu de asigurari RCA reprezentand peste jumatate din totalul politelor RCA vandute in Romania de catre companiile de asigurari. Mai exact:
– ASTRA – 2.046.604 polite
– CARPATICA – 1.265.970 polite.
In Romania, din evidentele DRPCIV sunt inregistrate 6,6 milioane de autoturisme si sunt emise aproximativ 4,8 milioane de polite de asigurare RCA.

Conform rapoartelor de control, pierderile celor doua companii la datele mentionate mai sus erau de 650 milioane lei in cazul ASTRA, si de 601,5 milioane lei in cazul CARPATICA (datele reflecta valoarea estimata a platilor pentru daune).

Important aici este faptul ca aceste pierderi nu sunt cauzate de lipsa pietei sau a clientilor beneficiari de polite RCA, ci sumelor pe care actionarii principali ai celor doua companii le-au retras sau instrainat altor companii pe care le detineau.

Masura adoptata de ASF pare a fi o grava eroare, caci in locul dispunerii recuperarii prejudiciilor de la cei doi actionari majoritari ai ASTRA, respectiv CARPATICA s-a dispus falimentul. Prin aceste decizii, actionarii principali au fost scutiti de obligatia recuperarii prejudiciului, pana cand instanta se va pronunta intr-o solutie definitiva. In schimb, aceste prejudicii au fost trecute in sarcina Fondului de Garantare a Asiguratilor (FGA).

Capacitatea financiara a FGA este epuizata, astfel incat aceasta va fi nevoita sa majoreze la 1,5% cota pe care o percepe de la companiile de asigurari ramase in piata. Efectul generat in piata risca sa fie cresterea tarifelor RCA. In prezent, resursele totale ale FGA se ridica la 999.949.795 lei, din care a fost cheltuita doar in cazul ASTRA suma de 842,3 milioane lei.

Mai mult decat atat, in urma falimentului, cele peste 3,2 milioane de polite de asigurare RCA de la cele doua companii au migrat catre celelalte companii de asigurari, deloc intamplator cu capital strain.

Ma tem ca deciziile de faliment ale celor doua companii de asigurari nu au nici pe departe legatura cu politica de analiza a modului cum pot fi restructurate portofoliile societatilor aflate in dificultate, in vederea mentinerii acestora in piata, care ar fi trebuit sa fie o preocupare a ASF.

Putem interpreta ca fiind premeditata decizia in cazul ASTRA? Ridic aceasta intrebare pentru ca, din informatiile pe care le am, la inceputul sedintei de Consiliu, cand a fost adoptata decizia de faliment, presedintele ASF a informat membrii Consiliului ca are acordul Prim-ministrului din acea perioada si a guvernatorului BNR pentru a introduce in faliment ASTRA, desi nici guvernul, nici BNR nu au vreo atributie in acest sens. In schimb, putea fi informat Parlamentul prin comisiile sale de specialitate. Aceasta forma de manipulare a membrilor Consiliului a dat rezultate prin aprobarea falimentului ASTRA.

Un alt element de premeditare il reprezinta refuzul ASF de a lua in discutie ultima solicitare a actionarului majoritar al ASTRA de a face o plata partiala, de 150 milioane lei din totalul de 428 milioane lei solicitat pentru incadrarea in planul de masuri – aceasta putand asigura plata daunelor in multe din dosarele aflate in asteptare. Nici solicitarea casei de avocati a societatii ASTRA de a avea o negociere prealabila inaintea pronuntarii falimentului nu a fost acceptata de catre ASF, desi se inscria obligatoriu in procedurile juridice premergatoare oricarui litigiu in instanta. De altfel, in prezent, pe rolul ICSID (Tribunalul de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala) se afla actiunea intentata statului roman pentru daune interese, urmare a deciziei ASF.

Surprinzator este si faptul ca deciziile Consiliului ASF au venit dupa ce a fost instituita administrarea speciala prin inlocuirea conducerilor existente cu persoane juridice la cele doua companii (KPMG pentru ASTRA si FGA pentru CARPATICA). In cazul ASTRA, dupa incetarea contractului de administrare speciala cu KPMG, Consiliul ASF a decis ca in procedura insolventei sa nu se prelungeasca mentinerea ca lichidator a unei componente a grupului KPMG si in acest sens (in baza unei decizii a Consiliului votata cu 8 voturi pentru si 1 vot impotriva – al presedintelui) s-a cerut ca decizia sa fie comunicata judecatorului sindic. Fara nicio justificare, presedintele Consiliului nu a dus la indeplinire decizia Consiliului.

Cazul trebuie sa intre in verificarea organelor statului pentru un potential act de premeditare al managementului KPMG in perioada administrarii speciale spre un faliment care sa fie gestionat de aceeasi companie in calitate de lichidator. Chiar nimeni nu investigheaza aceasta evidenta grava?!

La fel de grav este cazul CARPATICA unde administrarea speciala s-a realizat chiar de ASF prin intermediul FGA. Este de neinteles cum in timpul administrarii speciale de catre FGA s-a trecut brusc la falimentul CARPATICA, fara a astepta o perioada rezonabila pentru remedierea deficientelor si salvarea societatii si acest caz, ceea ce converge spre concluzia interesului de a scoate din piata asiguratorii romani, fara a intreprinde demersurile de recuperare a pierderilor de la proprietarii celor doua companii prin executarea silita a bunurilor imobiliare ale acestora.

Mai adaug un argument important: au fost disponibilizati prin decizia de faliment a celor doua companii 2.420 de salariati, din care 1.400 de salariati la ASTRA, iar pe piata de asigurari obligatorii nu mai este activ niciun actor cu capital majoritar romanesc, desi am cerut public analiza oportunitatii intrarii EXIM ASIG pe piata RCA. Toate institutiile responsabile cu aceste analize de impact si de oportunitate tac, cu exceptia Consiliului Concurentei care a sustinut public aceasta recomandare.

Conform datelor FGA, in procedura falimentului celor doua companii, FGA poate recupera in calitatea sa de creditor, maxim 72 milioane lei, desi nivelul platilor asa cum rezulta mai sus depaseste 1,2 miliarde lei. Este de retinut ca pentru reintregirea capitalurilor FGA – dupa plata pagubitilor la cele doua societati, aceasta va inregistra un defict de peste 700 milioane de lei si va fi nevoie de cel putin 5 ani ca FGA sa reintre pe excedent disponibil, adica spre finalul anului 2021.

Andreea Paul, Deputat PNL de Tara Oasului

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.