Legea salarizarii unitare a bugetarilor a incins spiritele in multe sectoare bugetare, printre care si in invatamant. Desi se promit cresteri salariale in medie cu 56%, profesorii consdiera ca se poate si mai mult, raportandu-se la alte categorii bugetare, precum Sanatatea.
Concret, sunt doua mari nemultumiri ale angajatilor din invatamant: prima – faptul ca legiuitorii lasa majorarile salariale din educatie pe mai tarziu, negasind bani pentru cresteri de lefuri de la 1 iulie 2017- si a doua se leaga de pozitia invatamantului in topul salariilor bugetarilor. Reprezentantii sindicali ai cadrelor didactice se plang ca din nou invatamantul ar fi pe la coada acestui top al salariilor. Constantin Rada, secretarul general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), explica: „Ne dorim ca parlamentarii sa inteleaga sa situeze invatamantul acolo unde ii este locul. Am solicitat Guvernului, partidelor politice, Parlamentului ca invatamantul sa fie catalogat cu un salariu avand un coeficient echivalentul a 35 la suta din salariul presedintelui, salariul maxim si de acolo sa esalonam in jos”.
Rada declara ca la discutiile cu factorii decidenti nu s-a ajuns la o intelegere.
„Invatamantul a ramas in continuare in ultima treime, maximul care poate fi atins pe o scara de la 1 la 12 este 2,6, iar profesorul debutant are undeva in jur de 1,6 sau 1,7. Din pacate si aceasta guvernare lasa invatamantul in derizortiu, motiv pentru care astazi Colegiul Liderilor a hotarat ca saptamana viitoare sa lanseze un referendum si daca vom obtine feedbackul de la colegii nostri, incepand cu 12 iunie, vom inchide scolile”, a mai declarat Constantin Rada.
Supararea cadrelor didactice este alimentata si de faptul ca guvernantii nu tin cont de o promisiune facuta de partidul de guvernamant in campania electorala. Promisiunea la care se face referire era de a creste salariile in invatamant cu 20%, de la 1 iulie 2017.
Potrivit proiectului actual al Legii salarizarii ar urma sa se asigure mariri si de suta la suta. Reprezentantii cadrelor didactice spun insa ca in decurs de cinci ani de zile, aceste majorari nu vor modifica de fapt nimic, deoarece, la ora actuala, salariul maxim in invatamant este 22% din salariul presedintelui si peste cinci ani, va fi de 23%, deci practic aceasta este adevarata crestere, de trei procente.
Daca privim insa pe draftul legii salarizarii, oamenii din educatie ar urma sa primeasca, pana in 2022, mariri de salariu de peste 100%. In invatamantul preuniversitar se vor inregistra cele mai mari cresteri de salariu.
In acest context, liderii de sindicat ai profesorilor vor sa declanseze actiuni de protest, care ar putea chiar sa insemne refuzul de a incheia mediile elevilor la acest sfarsit de an.
Reprezentantii Ministerului Muncii nu par insa dispusi sa cedeze presiunilor, care vin cu putere si din partea bugetarilor din alte sectoare. Sunt nemultumiti functionarii publici din administratie, care sunt intr-o situatie destul de dificila. Practic lefurile nu le sunt reglementate de o grila de salarizare si sunt lasate la dispozitia consiliilor locale. Nemultumiri vin si din partea angajatilor de la protectia consumatorilor, de la protectia mediului, directiile sanitar veterinare, dar si din partea angajatilor muzeelor, a grefierilor, a salariatilor din subordinea Ministerului Agriculturii.
La fel de grav este si faptul ca guvernantii nu ar avea resurse financiare pentru a asigura salarizarea conform formei actuale a proiectului Legii salarizarii.
„In ce masura Romania are resursele financiare necesare astfel incat, in anii care urmeaza, sa produca cresterile salariale respective? Acest proiect nu ofera certitudini decat pentru anumite categorii socio-profesionale, care vor beneficia de diverse tipuri de cresteri salariale in a doua jumatate a acestui an, si celor din sanatatea publica, care vor beneficia de noi cresteri salariale de la 1 ianuarie 2018. Pentru restul salariatilor din sectorul public nu exista decat foarte multe mari semne de intrebare. Nu stim in ce masura, in functie de evolutia economiei, a bugetului de stat, Romania isi va putea permite sa plateasca aceste cresteri salariale”, a mai spus Dumitru Costin.
De altfel acesta a si amintit ca exista o lege similara a salarizarii bugetarilor, dar care nu a fost respectata, nu a fost niciodata aplicata, tocmai pentru ca nu sunt bani. E vorba de Legea 284/2010
„Aceasta stabilea ca, an de an, pe un orizont de zece ani, pornind de la acea grila de salarizare, de la reincadrarea a unui milion si un pic de salariati in sectorul bugetar, sa crestem diferentiat salariile. Astazi ar fi trebuit deja sa fim cu toti salariatii din sectorul public incadrati si platiti in mod corect pe baza principiilor si grilei de salarizare cuprinse in Legea 284. Mesajul nostru este fara echivoc: nu vom face nimic altceva decat sa punem in locul lui 284 o alta lege care, din pacate, in opinia noastra, nu se va putea aplica, pentru ca nu va exista sustinere financiara pentru asa ceva, si care va rupe orice principiu de constructie corecta si echilibrata din punct de vedere legislativ”, a concluzionat Dumitru Costin.
