Ion era un betiv notoriu. Maria, una si buna, se supara pe el si mere la mama-sa.
Trec vreo doua saptamani dupa care se intoarce iar acasa. Intra in hol, casa goala.
– Ma Ioane, da’ unde-i cuierul, unde-s papucii, unde-s…?
– Lasa tu Marie ca am vandut tot si am pus banii in pungi.
– No bine daca ai pus banii in pungi, nu-i bai.
Intra in bucatarie: nici mobila, vesela… nimic.
– Ma Ioane, da’ unde-i mobila, vesela, chiuveta?
– Lasa tu Marie ca am vandut tot si am pus banii in pungi.
– No bine daca ai pus banii in pungi, nu-i bai.
Intra in dormitor, nici-o mobila, pat, nimic.
– Ma Ioane, da unde-i mobila, unde-i patu’, unde-s?
– Lasa tu Marie ca am vandut tot si am pus banii in pungi.
– No bine, da’ unde-s pungile sa le vad si io?
Ion, tinandu-se de sub ochi:
– Ia aci-s tu!
