Codruta Kovesi face o serie de precizari cu referire la o serie de informatii vehiculate in spatiul public. Vizate sunt informatiile transmise prin intermediul unor articole de presa aparute in perioada 25-27 ianuarie 2017, in cotidianul „Evenimentul Zilei” – prin intermediul paginii www.evz.ro – si pe pagina de Internet www.flux24.ro, prezentate drept dezvaluiri despre „fabricarea ori inscenarea unor dosare penale” ori „urmariri penale la ordine” facute de DNA, la initiativa si/sau cu implicarea unor politicieni si a unor persoane din conducerea Serviciului Roman de Informatii, precum si despre folosirea unor metode care exced cadrului legal, in exercitarea atributiilor de serviciu, de catre procurorul sef al DNA.
Redam cateva din afirmatiile denigratoare care s-au propagat in spatiul public:
“Generalul Coldea organizeaza intalniri saptamanale in dimineata de luni, cu sefii tuturor unitatilor SRI si o include si pe doamna Kovesi in cadrul acestor reuniuni. O intalnire a avut loc in birourile SRI , in decembrie 2013. Kovesi s-a alaturat intalnirii prin videoconferinta. A existat un asemenea mod de lucru, in conformitate cu protocolul secret de colaborare SRI-DNA.
E fapt, prin SRI, Florian Coldea si DNA, prin Laura Codruta Kovesi supravegheau tot ce inseamna politician important, ziarist, om de afaceri sub pretextul sigurantei nationale.
Pentru ca aparatura din biroul şefei DNA nu era compatibila cu cea folosita de unitatile SRI, lui Laura Codruta Kovesi i-a fost instalat in birou un terminal SRI, de catre specialiştii SRI, cu care aceasta comunica instantaneu cu Florian Coldea.
Din 2014, sistemul de videoconferinte intre SRI si DNA a functionat intens, discutiile avand loc chiar de mai multe ori pe saptamana, Florian Coldea interesandu-se despre situaţia unor inculpati sau a dosarelor aflate in lucru direct la sefa DNA
Ca dovada a faptului ca videoconferintele Coldea/Kovesi s-a desfasurat saptamanal, un cotidian a prezentat o fotografie de la un eveniment, cu scop vadit manipulator”.
Informatiile mai sus mentionate sunt in totalitate neadevarate: procurorul şef al DNA nu a participat la videoconferinte organizate de SRI, nici saptamanal, nici ocazional şi nu are instalate in birou terminale speciale prin care sa poata comunica instantaneu cu SRI.
Nu exista si nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA si nici protocol secret Coldea/Kovesi.
Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori intalniri intre procurori si ofiterii de informatii in case conspirative.
Dosarele penale sunt instrumentate strict prin raportare la Codul penal, Codul de procedura penal şi Legea 78/2000.
In esenta, rolul procurorului este sa desluseasca aspectele penale, sa stabileasca daca in acea cauza cu care a fost sesizat a fost comisa o infractiune de coruptie, sa stranga probe in acuzare si in aparare, sa prezinte cazul instantei de judecata, sa exercite caile de atac prevazute de lege in sarcina lui, sa ia masurile asiguratorii prevazute de lege pentru e evita disparitia bunurilor care ar urma sa fie confiscate de instanta.
Nici Codul de Procedura Penala, nici alta lege speciala cu aplicabilitate in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie nu prevede implicarea unui serviciu de informatii in modul de obtinere a probelor in dosarul penal. Probele se administreaza de catre procuror si de catre ofiterii de politie judiciara in baza delegarii procurorului. Nici un ofiter de informatii nu participa la audierea de catre procuror sau politist a unui martor sau administrarea unui alt mijloc de proba.
Rolul serviciilor de informatii, conform legii, este sa sesizeze procurorul cu acele informatii pe care le detin si care au legatura cu infractiunile de coruptie. Pana la pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a Deciziei nr. 51/16.02.2016, legea conferea SRI si atributia de a pune in executare mandatele de supraveghere tehnica dispuse de organul judiciar, atributie pe care nu o mai are din acel moment. SRI sau alte servicii de informatii nu au nicio atributie in desfasurarea propriu-zisa a urmaririi penale. Este competenta procurorului si ofiterilor de politie judiciara delegati de acesta sa audieze martori, suspecti, inculpati, parti vatamate si civile si sa administreze orice alte probe.
Nu numai ca practicile la care fac referire articolele din mass media sunt absurde, dar in Codul de procedura penala exista suficiente prevederi menite sa protejeze drepturile procesuale ale persoanelor cercetate fata de orice fel de metode ilegale de investigare.
Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolva de catre procurorul ierarhic superior.
Mai mult, toate probele administrate in cursul urmaririi penale, legalitatea acestor acestora şi legalitatea actelor procurorului sunt verificate de catre judecator in procedura de Camera Preliminara.
Pana la pronuntarea unor decizii de condamnare definitiva, daca se ajunge la o astfel de decizie, dosarele penale trec prin filtrul mai multor magistrati (judecatorul de libertati, judecatorul de camera preliminara, judecatorul care judeca dosarul pe fond si completul de apel).
Prin urmare, a vehicula asemenea informatii neadevarate plaseaza intr-o lumina nefavorabila nu doar procurorii DNA, ci creeaza dubii greu de inlaturat asupra legalitatii si corectitudinii functionarii intregului sistem judiciar.
In paralel, DNA a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii ca, in temeiul dispozitiilor art.75 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, privind statutul judecatorilor şi procurorilor, sa faca verificari pentru a constata in ce masura, prin informatiile transmise, este afectata independenţa sistemului judiciar si prestigiul magistratilor.
