Astazi este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant. INALTAREA SFINTEI CRUCI se serbeaza cu post aspru, pentru ca ea ne aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului. Cateva obiceiuri stravechi se spune ca, respectate, aduc sanatate in familie, dar si spor in casa.
Astazi, credinciosii sfintesc la biserica busuiocul, menta, maghiranul si cimbrul, despre care se spune ca ar fi plante magice. Astfel, busuiocul sfintit in aceasta zi de sarbatoare a crestinatatii se spune ca alina durerile, chiar si migrenele puternice sau durerile de dinti.
Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu un buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar se credea, in traditia populara, ca ar ajuta si in dragoste, facandu-i pe tinerii care le pastrau sa ajunga mai usor la inima celei sau a celui iubit.
Din vremuri stravechi, se spune ca busuiocul sfintit astazi, pus in vase cu apa pentru pasari, le-ar proteja de boli in perioada epidemiilor.
De asemenea, cate o bucatica din busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in apa in care se spala fetele pe cap, existand credinta ca asta ar ajuta sa nu le cada parul. Se mai pun si pe la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.
Pentru belsug si spor in casa, exista si obiceiul ca monede sfintite in aceasta zi sa fie pastrate in portofel alaturi de o cruciulita sfintita.
Ziua Crucii este consideara data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri, cum ar fi Carstovul Viilor si Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor. A doua denumire este legata de faptul ca, din aceasta zi, se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara. La sate, inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai mulţi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita „piatra nestemata”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Ce SEMNIFICATIE are pentru CRESTINATATE ZIUA CRUCII
Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita pe 14 septembrie. In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
– Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos, scrie crestinortodox.ro.
Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul.
Cand imparatul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul, a luat cu el Crucea Domnului in Persia. Sfanta Cruce a ramas aici timp de paisprezece ani, pana cand Hosroe a fost invins de imparatul Heraclie, care a dus sfanta cruce in Ierusalim.
