Merge iepuraşul prin pădure şi găseşte o sticlă cu vodcă. Se uită la ea, se gândeşte şi apoi o ia şi bea din ea.
Se îmbată iepuraşul aşa tare de cade jos.
Trece şi vulpea pe acolo şi vede iepuraşul întins pe jos. Se gândeşte vulpea: „Acum mănînc iepuraş, vai, mănânc iepuraş”.
Când să-l mănânce pe iepuraş, vede vulpea sticla cu vodcă. O ia ca să bea ceva înainte de mâncare. Bea vulpea. Bea, bea şi se îmbată de cade şi ea pe jos.
Vine şi lupul pe acolo şi văzând iepuraşul pe jos se gândeşte: „Acum îl mănânc pe iepuraş, vai ce bine că şi aşa sunt flămînd”.
Când merge lupul să-l mănânce pe iepuraş, vede şi el sticla şi o ia să bea şi el ceva. Bea lupul ce bea până se îmbată şi cade pe jos.
După puţin timp, trece şi ursul pe acolo. Vede ursul pe iepuraş pe jos şi se gândeşte: „Acum mănânc iepuraşul, vai ce bine o să mănânc și eu ceva”.
Când să-l mănânce ursul pe iepuraş, vede şi el sticla şi începe să bea ceva înainte de mâncare. Bea ursul toată sticla şi se îmbată şi cade şi el pe jos.
Când se scoală iepuraşul, erau toţi patru pe jos, văzîndu-i, zice:
- Vai ce rău sunt la beţie!
