Criza politică amplifică deprecierea leului

Cea mai nouă criză guvernamentală, a amplificat presiunile de depreciere a leului, în condiţiile în care deficitele comercial și de cont curent sunt dublate de cel bugetar.

Pe de altă parte, situația economică se complică. Conform Comisiei Europene, indicatorul de încredere în economia României a scăzut în august la 102,2 de la 103,5 în iulie, evoluție determinată de reducerea sentimentelor pozitive ale managerilor din servicii şi comerţ.

Săptămâna trecută, a început cu un record de al cursului euro de 4,9349 lei. După două ședințe mai calme, declanșarea conflictului politic a împins joi media la 4,9386 lei, pentru ca vineri să fie atins un recordul de 4,9416 lei, mai sus cu cu peste 7,22 bani față de sfârșitul anului trecut.

La sfârșitul săptămânii, piața s-a deschis la 4,937 lei iar după stabilirea cursului a fost atins un maxim de 4,954 lei, pentru ca la închidere cotația să fie de 4,944 lei.

Rămâne de văzut dacă BNR va lăsa ca situația politică să se calmeze și va permite atingerea pragului de 4,95 lei sau dacă va decide să apere acest prag psihologic, având la dispoziție rezerva sa valutară care se ridică la maximul istoric de 41,616 miliarde euro. Un raport al BCR estimează pentru finalul acestui an un curs de 4,98 lei/euro.

Pentru premier deprecierea leului nu are legătură cu criza politică și nu este îngrijorătoare. În opinia acestuia cauzele deprecierii leului sunt evoluțiile externe dar și nivelul scăzut al dobânzii-cheie a BNR, valoare pe care o aclama cu mai puțin de o lună în urmă, recunoscând că aceasta a permis relansarea economiei în 2021.

Moneda unică a avut o evoluție ascendentă care s-a amplificat vineri la 1,1866-1,1910 dolari, după publicarea datelor privind piața americană a muncii, care a creat în august doar 235.000 locuri de muncă față de prognozele care anticipau un număr de 750.000 noi slujbe.

Investitorii cred că Rezerva Federală americană va întârzia momentul în care va începe să reducă achizițiile sale de active, urmând ca majorările de dobândă să fie lăsate pentru partea a doua a anului viitor.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 244,1518 lei, la începutul perioadei, la 242,7531 lei, la finalul ei. Este de așteptat ca prețul să crească în zilele următoare, după ce uncia a atins vineri un maxim de 1.834 dolari.

Piața monetară a fost mult mai calmă decât cea valutară, iar BNR a atras luni depozite de la băncile comercial în valoare de doar 1,5 miliarde lei, la o dobândă de 1,25%/an egală cu cea de politică monetară, în linie cu angajamentul de a asigura un „control strict al lichidității de pe piața monetară”.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,60% iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,73%, valori maxime ale ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni a încheiat săptămâna la 1,82%.

Bitcoin a depășit vineri pragul de 51.000 dolari, nivel care a mai fost atins ultima dată la începutul lunii mai. Au urmat marcările de profit iar duminică dimineață cotațiile au coborât la 49.500-50.300 dolari. Ether a urcat, la rândul lui, la 4.000 dolari dar a alunecat apoi până la 3.835-3.915 dolari.

Analiza cuprinde perioada 30 august – 3 septembrie.

Radu GEORGESCU

Politica de comentarii : Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material.


Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.


Site-ul http://www.reporterul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.