Leul este de nezdruncinat

Leul rămâne, de la începutul anului, cea mai stabilă monedă față de euro, în timp ce forintul maghiar a cunoscut cea mai amplă depreciere.

Săptămâna trecută cursul euro s-a mișcat între 4,9419 și 4,9456 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9432 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,943 și 4,948 lei. Luni dimineață, cotațiile fluctuau pe piețele internaționale în culoarul 4,92-4,949 lei.

Pentru sfârșitul anului analiștii BCR estimează un curs de 5,05 lei/euro.

Majorarea prețurilor la materiile prime, energie și alimente, criza post-pandemie și războiul din Ucraina au provocat creșterea inflației, tot atâtea motive pentru ca FMI să estimeze că la sfârșitul acestui an inflaţia din România va fi de 12,5%, respectiv de circa 10% anul viitor.

Pentru a contracara această evoluție, BNR trebuie să „jongleze” cu politica sa monetară, care să permită scăderea inflație dar să asigure în același timp și stabilitate cursului.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,13 la 6,15%, nivel care a mai fost atins la începutul lui decembrie 2012. La sfârșitul săptămânii trecute indicele se situa la 6,01%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat joi de la 6,27 la 6,28%, valoare comparabilă cu cea înregistrată în prima parte a lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,45 la 6,47%.

Creșterea inflației anuale din Statele Unite la 8,6%, maxim al ultimilor 40 de ani, a produs aprecierea rapidă a monedei americane, care fluctua la începutul acestei săptămâni între 1,0456 și 1,0520 dolari/euro, față de 1,0752 dolari la începutul perioadei. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,6003 la 4,6665 lei.

Evoluția s-a datorat pariurilor puse pe o decizie a Rezervei Federale de a majora dobânda de referință cu 0,75 puncte procentuale la ședința sa de politică monetară care se va desfășura marți și miercuri. La aceste prognoze a contribuit și declarația președintelui Biden de la finalul săptămânii trecute, care a afirmat că „vom trăi cu această inflaţie o vreme. Va scădea treptat, dar vom trăi cu ea pentru o vreme”.

Piețele au ignorat anunțul făcut joi de BCE că va majora dobânda sa cheie cu 0,25 puncte procentuale la reuniunea sa din iulie, pentru prima dată din 2011, după ce programul său de cumpărare de obligațiuni s-a încheiat.

Cursul francului elvețian s-a mișcat în perioada analizată între 4,7169 și 4,7887 lei, cel de vinerea trecută fiind stabilită la 4,7554 lei.

Evoluția lirei sterline a fost influențată de votul de încredere din Parlamentul britanic în privința premierului Johnson. Cursul ei a crescut de la 5,7780 la 5,8114 lei.

La finalul intervalului, prețul gramului de aur a urcat de la 274,1949 la 276,5061 lei. Volatilitatea metalului galben a fost ridicată, acesta urcând vineri de la 1.827 la 1.875 dolari/uncie.

Perspectivele unei politici monetare stricte din partea Rezervei Federale, pe fondul unei încetiniri a economiei mondiale, au amplificat aversiunea față de risc și scăderea bitcoin la 24.164 dolari, minim al ultimelor 18 luni. Față de noiembrie trecut, când a urcat la aproape 69.000 dolari, criptomoneda a pierdut 65%. Tot la începutul acestei săptămâni, ether a alunecat până la 1.207 dolari, față de aproape 4.900 dolari în noiembrie 2021.

Radu GEORGESCU