Noi prevederi la PNRR

Noua variantă a Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) are 33 de componente, grupate pe cei 6 piloni care au fost introduși de către Parlamentul European, a spus Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Într-o prezentare susținută în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, ministrul a notat că partea complicată va fi cea de trecere „de la aspirații la explicarea investițiilor”, la calcularea costurilor, cu date complete, la analiza maturității proiectelor și a capacității administrative de a implementa aceste idei.

Planul nu este definitivat, dat fiind că alocările sunt încă în negociere în interiorul guvernului, dar a menționat că fiecare domeniu de intervenție va avea atât reforme cât și investiții, precum și jaloanele și țintele care trebuie realizate.

„În discrepanță cu Politica de Coeziune, proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se pot faza, fiind crucială finalizarea lor până în 2026”, a amintit Cristian Ghinea.

El a spus că PNRR va fi un plan solid care urmărește „reforme structurale amânate de prea multă vreme”, un echilibru între investiții pentru redresarea economică rapidă și inteligentă, dezvoltarea infrastructurii și susținerea unor măsuri socio-educaționale atât de necesare în aceasta perioadă dificilă. Dar ministrul a punctat că nu toate nevoile de dezvoltare ale țării pot fi finanțate din PNRR, dar fondurile disponibile pentru relansarea economiei pot fi completate cu celelalte surse de finanțare de care România dispune pe termen mediu.

„În această etapă am decis să elaborăm prima variantă a PNRR pe care să o discutăm cu partenerii de la nivelul Comisiei Europene luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială (estimăm un total de 135% din alocare). Este o decizie luată și de alte țări care au trimis într-o primă variantă propuneri care depășesc alocarea maximă”, a mai spus Cristian Ghinea.

El a explicat că această decizie de supra-alocare a fost luată pentru că în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe fiecare componentă pot rezulta scăderi sau creșteri de alocări.

„Procesul de costing va fi unul complicat și va aduce un duș rece la trecerea de la aspirații la explicarea investițiilor, analiza maturității proiectelor și a capacității de implementare. De aceea, o alocare prezumtivă de 40 de miliarde ne va permite ca în negocierile formale cu Comisia Europeană să selectăm ideile realiste și viabile”, a spus ministrul Cristian Ghinea.

El a menționat însă că planurile de redresare și reziliență vor fi aprobate de Comisie conform alocărilor maxime aferente fiecărui stat, neexistând conceptul de supracontractare precum în cadrul programelor operaționale din politica de coeziune.

„Prin urmare, în negocierile formale vom reveni la plafonul de 29,2 miliarde de euro alocat României”, a spus Cristian Ghinea.

Potrivit unui document de poziție transmis parlamentarilor, reprezentanții guvernului continuă discuțiile informale cu Comisia Europeană, pe drafturile de componente. Cele două procese – intern interguvernamental și extern cu Comisia – au loc în paralel.

Cele 33 de componente extinse în formatul din Ghidul Comisiei vor fi gata până la termenul limită de 30 aprilie, când încep cele două luni de negocieri formale cu Comisia Europeană.

Cum arată componentele din cei șase piloni

Pilonul I. Tranziție verde

Se urmărește o alocare semnificativă pe zona de mediu înconjurător – respectiv apă, păduri și deșeuri – logica de intervenție fiind finanțarea domeniilor neacoperite de fondurile structurale sau completarea investițiilor deja făcute dar care nu-și ating parametrii de acces (creșterea accesului populației la apa curentă și canalizare construite din fonduri structurale). O componentă distinctă este Fondul pentru Valul Renovării, abordare conformă cu strategia UE și recomandat în Regulament ca domeniu de intervenție predilect. Dat fiind specificul seismic al României, propunem crearea unui pachet integrat de renovare a clădirilor vechi atât prin reabilitarea seismică cât și cea energetică.

I.1. Sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștiniri și antigrindină

I.2. Păduri, perdele forestiere și biodiversitate

I.3. Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară

I.4. Transport feroviar și metrou

I.5. Valul renovării – Fondul pentru reabilitare energetică și seismică

I.6. Energii regenerabile și eficiență energetică

Pilonul II. Transformare digitală

În acest pilon sunt avute în vedere:

i) creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor guvernamentale în beneficiul cetățenilor – vom urmări implementarea principiului că cetățenii nu mai trebuie să care hârtii cu informații de la o instituție la alta. Fondurile vor fi condiționate de interconectarea bazelor de date și sistemelor informatice

ii) susținerea reformei fiscale prin digitalizarea ANAF care să contribuie la creșterea conformării fiscale voluntare, și reducerii poverii administrative

iii) digitalizarea în domenii sectoriale importante precum educația, sănătatea, justiția sau munca

iv) intervenții vizând extinderea rețelelor de bandă largă, broadband și 5G sunt de asemenea incluse în acest pilon.

II.1. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică și cetățenie digitală

II.2. România Educată – Digitalizarea educației

II.3. Broadband și 5G

Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

Vom avea o abordare nouă și inovativă, utilizând o serie de instrumente financiare cu implicarea instituțiilor financiare internaționale. Obiectivul urmărit este stimularea mediului de afaceri românesc și asigurarea accesului la finanțare rapid și ieftin pentru companiile private, generând un efect de multiplicare cu impact puternic pozitiv asupra economiei. Am început deja negocierile cu grupul Băncii Europene de Investiții pentru operaționalizarea acestor instrumente și sperăm să avem o propunere matură în timp util. Avantajul acestei abordări: antreprenorii vor interacționa cu bănci private, care vor primi garanții de portofoliu din partea statului.

De asemenea, ne asumăm o serie de reforme importante pentru debirocratizarea administrației care să vină în ajutorul mediului de afaceri și o reformă a companiilor de stat. Alte componente importante se referă la promovarea învățământului dual, cercetare, dezvoltare și inovare, infrastructură de distribuție a gazului natural în combinație cu hidrogenul și suport pentru industriile creative. Nu în ultimul rând, acest pilon include și investițiile în transportul rutier, inclusiv diverse sectoare de autostrăzi cu o alocare foarte consistentă. România propune de departe cea mai mare alocare financiară pentru sectorul de transport rutier dintre toate statele membre.

III.1. Reforma pensiilor

III.2. Reforma companiilor de stat

III.3. Sprijin pentru mediul de afaceri

III.4. România Educată – Învățământ dual

III.5. Cercetare, Dezvoltare, Inovare

III.6. Cercetare-dezvoltare infrastructură de gaz în amestec cu hidrogen

III.7. România Creativă

III.8. Transport rutier și autostrăzi

Pilonul IV. Coeziune socială și teritorială

Ca să facem predictibil efortul autoritățile locale în cadrul PNRR, am propus un fond de reziliență pentru UAT-uri pe care îl vom administra împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În cadrul acestui fond, vom propune o alocare standardizată pentru fiecare tip de UAT, inclusiv comune, orașe (mici și mari, separat) și municipii. UAT-urile vor putea apoi să aleagă dintr-o categorie de investiții creată în baza priorităților PNRR, în special tranziția verde și digitală. Tot aici vom propune investiții pentru domeniul turistic mergând pe direcția de dezvoltare a turismului de destinație și asigurarea sustenabilității turismului intern.

IV.1. Fondul de reziliență pentru localități

IV.2. Fondul pentru comunități sărace și rurale

IV.3. Infrastructură socială și cămine de bătrâni

IV.4. România Velo

IV.5. România Atractivă (turism de destinație)

Pilonul V. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

În domeniul sănătății vom include accesul la servicii de sănătate, o cerință recurentă în rapoartele Comisiei. Vom crea o linie de finanțare pentru infrastructură spitalicească, cu alocare semnificativă. Aspectele orizontale vizând modernizarea administrației publice și întărirea capacității instituționale completează intervențiile privind susținerea formalizării muncii sau instituirea fondului destinat inițiativelor promovate de organizații ale societății civile.

V.1. Sănătate (creștere acces la sănătate și infrastructura spitalicească)

V.2. Reziliență în situații de criză + vaccinare

V.3. Garanția pentru comunitate

V.4. România Educată – Infrastructură școlară și universitară

V.5. Venitul minim de incluziune

V.6. Încurajarea formalizării muncii

V.7. Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției

V.8. Fondul de reziliență a societății civile

Pilonul VI. Politici pentru generația următoare copii și tineri

Aici vor fi promovate măsuri de reformă și investiții care vizează reducerea abandonului școlar (una din cele mai semnificative probleme din sistemul de educație cu efecte devastatoare asupra dezvoltării viitoare a societății românești), măsuri în domeniul tineretului și sportului sau abordări coerente de politică publică printr-un Program Național pentru Creșe.

VI.1. România Educată – Program Național pentru reducerea abandonului școlar

VI.2. Granturi pentru tineret și sport

VI.3. Programul Național pentru Creșe