Inaltarea Domnului, Ziua Eroilor sau, in credinta populara, Ispasul sau Pastele Cailor se sarbatoreste la 40 de zile dupa Inviere, in joia din a sasea saptamana de dupa Pasti.
Praznicul Inaltarii Domnului reprezinta momentul final al activitatii pamantesti a Mantuitorului Iisus Hristos, fiind conditia trimiterii in lume a Duhului Sfant, prin intermediul caruia Hristos este prezent in mijlocul crestinilor pana la sfarsitul veacurilor, potrivit www.crestinortodox.ro.
Cele mai multe obiceiuri din aceasta zi sunt cele legate de cei plecati dintre cei vii. Astfel, vechile credinte populare spuneau ca, in drumul catre cer, unele din sufletele mortilor ar fi ramas pe pamant si s-ar fi transformat in strigoi, creand probleme animalelor dar si oamenilor.
Din acest motiv, de Inaltare erau practicate ritualuri magice de aparare, respectiv culegerea de plante despre care se spunea ca alunga duhurile rele, cum sunt leusteanul, alunul sau paltinul, precum si sfintirea acestora. De asemenea, se spune ca e bine daca oamenii si animalele se ating cu ramuri de leustean. Tot in aceasta zi se fac multe pomeni pentru morti iar mormintele sunt impodobite cu flori si frunze verzi.
Potrivit calendarul popular, sarbatoarea Inaltarii Domnului se tine de teama grindinei, lupilor, accidentelor. In aceasta zi nu se fac slujbe cu botez afara pentru belsugul holdelor iar oamenii se saluta cu „Hristos s-a inaltat”, „Adevarat s-a inaltat”.
De Inaltare, oamenii sunt veseli, se bat cu leustean si-l poarta la brau, sa fie aparati de strigoi. In aceasta zi nu se da din casa foc si nici sare si nu se mai seamana ca nu rodeste.
Tot de Inaltare, se pun in casa si la poarta frunze verzi care vor fi bune de leac si se dau pomeni (azima calda, ceapa verde, rachiu), spunandu-se ca „sufletele strabunilor pleaca spre cer”.
De Inaltare, incep sa se taie mieii, femeile dau lapte cu pasat iar ciobanii primesc un cas si uneori un miel.
