Se spune ca Ajunul Bobotezei era o vreme de taina, un timp prielnic farmecelor, descantecelor, vrajilor si altor practici magice. Superstitia mai spune ca in noaptea dinspre Boboteaza, animalele din grajduri vorbesc intre ele despre vechi comori ascunse.
Obiceiuri
Boboteaza – Botezul Domnului – mai este numita si Iordanul, dupa numele raului in care a fost botezat Mantuitorul. La Boboteaza se sfintesc toate apele, preotul arunca o cruce de lemn intr-o apa adanca si multi barbati intra in apa aceea, incercand sa o aduca inapoi. Cel care scoate crucea, se spune ca are noroc tot anul. Mai nou, exista obiceiul ca acesta sa fie premiat si cu bani.
Alt obicei de Boboteaza este Iordanitul femeilor, care consta intr-o petrecere numai a femeilor, pana dimineata, cand ieseau in ulita si oricare barbat intalnit in cale, era luat cu forta, dus la rau si amenintat cu aruncatul in apa.
Cele doua sarbatori, Boboteaza si Sfantul Ioan, aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. Astfel, de Sfantul Ioan, exista obiceiul numit „udatul Ionilor”, obicei pastrat in Transilvania si Bucovina. La portile celor care poarta acest nume se pune cate un brad impodobit, iar numitii dau o petrecere cu lautari, apoi sunt purtati cu alai prin sat, pana la rau, unde sunt botezati – purificati. Este obiceiul ca in aceasta zi sa se tina post negru pana preotul sfinteste apa, apoi cu aceasta apa se sfintesc gospodariile si oamenii beau din ea. Preotul este precedat de copii imbracati in camasute albe si purtand clopotei, care striga Kira Leisa, care este pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison, insemnand „Doamne, miluieste!”.
Superstitii
De Boboteaza nu se spala rufe spre a nu se spurca apa. Se spune ca atunci apa este sfintita si e pacat sa o folosesti astfel. Femeile nu vor spala rufele in aceasta zi si nici in urmatoarele 7 zile, pana la sfarsitul praznicului.
In noaptea de Boboteaza, fetele isi viseaza iubitul. Ele isi leaga de inelar un fir de matase rosie si un pic de busuioc. Tot busuioc se pune sub perna, iar cel iubit, poate este si alesul, pe care fetele il vor visa noaptea. Superstitia mai spune ca cele care cad pe gheata, pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Pe vremuri, in timpul Bobotezei si al Sfantului Ioan, era un ger de crapau pietrele, de unde si vorba romaneasca despre frig: „parca e gerul
Bobotezei”.
