De peste 3 decenii, Centrul de Conservare si Promovarea a Culturii Botosani organizeaza intalniri anuale cu scriitorii nascuti pe meleaguri botosanene, indiferent unde-si duc activitatea, in tara sau in lume.
Aceasta manifestare are loc toamna, dupa Ziua Crucii cand se bat nucii si cand incepe strangerea roadelor. Au fost si ani saraci, fara rod, cand scriitori au fost ignorati de oficialitatile locale, care ar fi trebuit sa acorde o mica si chiar simbolica atentie, la constituirea bugetului, institutiei organizatoare.
Anul acesta, in perioada 17-20 septembrie, s-au adunat la Botosani cateva nume grele de oameni de cultura care prin scrierilor lor aureoleaza clipa de clipa spiritul romanesc.
Voi incepe cu academicianul Alexandru Zub, nascut la Varfu Campului, criticul si istoricul literar Alexandru Dobrescu, botosanean get-beget, prozatorul, poetul si artistul plastic Alecu Ivan Ghilea, nascut in comuna Sendriceni, autor a peste 30 de volume, Stela Covaci, scriitor memorialist cu insemnari biografice despre Nicolae Labis, Nichita Stanescu, Mihai Ursachi si Cezar Ivanescu, apoi Mircea Colosenco, poet, istoric literar, coordonator de editii de autor, colaborator al Academiei Romane, si nu in cele din urma romancierul Paul Eugen Banciu, autor a peste 20 de carti de proza si eseistica, director al Bibliotecii Centrale din Timisoara, prozatorul Constantin Arcu, cat si poetii Dan Sociu, Constantin Iftimie, Carmelia Leonte, Vasile Tudor , Adrian Jacota.
Doar pentru o zi a fost prezent si renumitul eseist Mircea Platon, fost profesor universitar in SUA si Canada, actualmente la Iasi, cu radacini in Vorona.
Dupa cum vedeti valoarea scriitorilor a fost cat de poate de bogata, numai buna de ignorat de autoritatile locale.
Pana a trece la prezentarea actiunilor vin cu o mica paranteza. Cu cateva luni in urma, Fundatia „Hyperion” a venit cu o initiativa catre domnul primar al municipiului Botosani de a-i onora pe cativa dintre scriitorii de marca, nascuti pe aceste meleaguri, ale caror opere sunt de rezonanta nationala.
Au fost nominalizati pentru acordarea titlului de cetatean de onoare doamna Stela Covaci si domnul Alecu Ivan Ghilea si marele traducator Mircea Aurel Buiciuc. Ei bine, nu s-a putut, aceste distinctii au fost epuizate cu… fotbalistii. Vorba unuia dintre invitati :” Dumnezeu imparte statui, primarul vostru imparte rusine!”
COLEGIU NATIONAL, lipsit de instinct cultural
Manifestarile s-au deschis intr-un cadru cum nu se putea mai adecvat; intre carti, in sala de lectura a Bibliotecii „Mihai Eminescu”.
Directoarea institutiei, Cornelia Vezeteu, a trasat in cateva cuvinte „ crochiul” si istoria spatiului de desfasurare, iar poetul si scriitorul Gellu Dorian a venit cu prezentarea invitatilor.
Din partea oficialitatilor au fost prefectul Costica Macaleti, care a sfarsit discursul de multumire inainte de a trage si pentru a doua oara aer in piept, si de Otilia Moruzi, director la Directia de dezvoltare si promovare din cadrul Consiliului judetean Botosani, care a inmanat din partea presedintelui Gheorghe Sorescu diplome „Opera Omnia” catorva personalitati prezente in sala.
Dupa acest moment, invitatii impreuna cu scriitorii traitori in Botosani, au fost impartiti in doua grupuri pentru a se intalni cu elevii celor doua mari colegii botosanene: „Mihai Eminescu” si „A.T. Laurian”.
Daca la Colegiul „Mihai Eminescu” actiunea a fost una de inalta tinuta intelectuala; cu elevi receptivi si profesori deschisi spre tot ceea ce inseamna lumea scriitoriceasca, in schimb, la Colegiul „A.T. Laurian” actiunea a fost tratata cu ignorare din partea conducerii.
Chiar daca ar fi fost interesat de acest fenomen doar un singur elev, tot ar fi trebuit sa se desfasoare. Dupa masa, s-a plecat la Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuta” de la Sendriceni pentru o sezatoare literara.
Acest liceu are o istorie aparte, peste 3 ani va sarbatori centenarul, din 1919 si pana in 1954 a avut statut de Scoala Normala si Liceu Pedagogic ”Alexandru Vlahuta”, dupa care de scoala agricola, iar de curand de liceu tehnologic.
Aici au invatat si doi dintre invitati: academicianul Alexandru Zub si scriitorul Alexandru Ivan Ghilea.
Cladirea are un aer aparte, locul este mirific; doua dealuri abrupte, imbracate intr-o verdeata obosita, gata sa fie inghitita de ruginiul toamnei, traseaza un defileu superb, punctat de luciul catorva iazuri, in care, nu mult dupa ora amiezii, se reflecta siniliul cerului.
Era o priveliste dumnezeiasca. Actiunea a fost cat se poate de vie, auditoriu receptiv la cele spuse de invitati. Spre surprinderea mea nu am vazut o sala sa poarte numele lui Alecu Ivan Ghilea.
Prozatorului i-a fost prezentat si ultimul sau roman, aparut la editura bucuresteana „Eikon”.
SUFLETUL VORBESTE PRIN CARTI
Sambata, dupa un scurt pelerinaj in curtea lui Mihai Eminescu de la Ipotesti, cu cateva dialoguri intime intre cei prezenti si spiritul genialului poet, s-a plecat la Cotusca. Aici a avut loc un moment cu totul si cu totul special, s-a inaugurat colectia de carte „Stela si Aurel Covaci”, ce cuprinde peste 2.500 de titluri, foarte multe carti avand autografele autorilor.
Primarul Dan Vezeteu a facu , pentru comunitate pe care o pastoreste, un gest deosebit. S-a deplasat personal la Bucuresti pentru ridicarea coletelor puse la dispozitie de catre scriitoare Stela Covaci, care s-a vazut nevoita sa-si paraseasca locuinta, in care a stat peste 30 de ani, in urma unui abuz al primarului capitalei Sorin Oprescu.
Este pentru a patra oara cand Domnia Sa pierde o biblioteca. Prima i-a confiscat-o securitatea, dupa ce-a fost arestata, in urma manifestarilor studentesti din Bucuresti, din 1956, ca gest de solidaritate cu miscarea studentilor maghiari de la Budapesta impotriva dictaturii bolsevice si a ocupatiei sovietice. Gestul studentilor a fost „rasplatit” cu ani de temnita. Printre cei retinuti s-a aflat si familia Covaci; Aurel si Stela. Aurel Covaci a fost unul dintre cei mai mari traducatori pe care i-a dat Romania, a talmacit versuri si proza din 14 limbi. Despre acest aspect a vorbit in fata celor prezenti chiar victima securitatii, doamna Stela Covaci, ajunsa la onorabila varsta de 80 de ani. Domnia Sa este nascuta la o aruncatura de bat, la Radauti Prut, fiind din acelasi sat cu un alt nume important al literaturii noastre, Alexandru D. Lungu. Uitat mult prea repede de consateni, nu este marcat nici locul casei in care s-a nascut.
La intalnirea de la Caminul Cultural Cotusca a fost prezent si prozatorul Constantin Simirad, nascut in satul Ghireni, care, pe o partitura umorala, si-a prezentat opera scriitoriceasca, dar si cateva intamplari … diplomatice, din perioada cand era activ politic, printre care si intalnirea cu Raul Castro.
Surprinzator, dar pe undeva asteptat, atat presa, cat si oamenii politici de „calitate”, au lipsit de la aceste manifestari. Oare atat de incomozi sunt scriitorii?
Lucian Alecsa
Completeaz?-?i veniturile lucrând acas?! Ai posibilitatea s? câ?tigi 100-285 de euro lunar! Î?i trebuie un calculator, cuno?tin?e minime PC, curaj, ambi?ie, r?bdare, încredere, perseveren?? ?i aten?ie la detalii. Nu este necesar? experien?a. Instruirea se face gratuit, prin mail. Plata câ?tigurilor realizate este garantat? prin contract legal de comision. Pentru informa?ii suplimentare solicita?i acum detalii unuia dintre membrii echipei noastre, trimi?ând un mesaj cu textul INFO la adresa de email: nicufarcas@gmail.com
DAR DESPRE SCRIITORUL CRISTIAN BADILITA NASCUT LA SAVENI, A INVATAT LA LAURIAN si care are PESTE 30 de volume PUBLICATE-ce stii d-le ALECSA?Mama dansului e din Nichiteni[Cotusca], CONSATEANCA CU primarul de Cotusca!