Odata cu venirea primaverii, organismul uman resimte, in general, o lipsa mare de vitamine si minerale.
Aceste carente de vitamine si minerale duc provoaca, in general, o stare de oboseala si stres. Specialistii in domeniu spun ca aceste simptome sunt cauzate si de deficienta de magneziu.
Magneziul, cel mai important mineral „antistres”
Magneziul rateaza cu putin podiumul celor mai abundente minerale din organism, clasandu-se pe locul al patrulea. El compenseaza insa acest lucru prin calitatile sale excelente ajuta numeroase enzime sa-si faca treaba si este cel mai iscusit in combaterea stresului.
Ca dovada, bolile asociate stresului, atat de frecvente in societatea moderna, precum infarctul miocardic si hipertensiunea arteriala, sunt de cele mai multe ori insotite de o deficienta de magneziu.
Magneziul este indispensabil functionarii eficiente a sistemului nervos, asupra caruia are un efect calmant (de unde si denumirea de „mineral antistres”) si a sistemului muscular, participand atat la relaxarea cat si la contractia musculara.
Relatia stres-magneziu
Ca raspuns la stresul fizic sau psihic, in organism se elibereaza adrenalina (un hormon „de stres”) responsabila si de cresterea tensiunii arteriale in situatii deosebite.
Tot in aceleasi conditii, magneziul este eliberat din celulele sanguine in plasma sanguina, si de aici este eliminat prin urina. Ca urmare, stresul cronic iti secatuieste organismul de magneziu, si cu cat esti mai stresata, cu atat pierderea de magneziu va fi mai mare. Se creeaza un cerc vicios: stresul scade magneziul, iar lipsa de magneziu induce stresul.
Semne ale unei posibile deficiente de magneziu
Cel mai adesea carenta de magneziu se manifesta prin slabiciune musculara si crampe musculare, urmate de palpitatii si senzatie de lipsa de aer.
Frecvent apar si iritabilitate, nervozitate, insomnie, incapacitate de concentrare, oboseala si hipersensibilitate la zgomote puternice.
Durerile menstruale sunt mai accentuate.
Migrena, durerea in piept fara nici o explicatie, tensiunea arteriala crescuta, durerile abdominale si constipatia pot face parte din tabloul unei carente severe de magneziu.
Beneficiile magneziului
Tratamentul deficientei consta in cresterea consumului de magneziu din alimente impreuna cu administrarea unor suplimente prescrise de medic, ce contin doza zilnica necesara de magneziu (aproximativ 300 mg/zi).
Persoanele care sufera de boli renale sau cardiace, vor lua aceste suplimente numai dupa un consult de specialitate si sub stricta supraveghere medicala.
In timpul sarcinii suplimentele cu magneziu sunt esentiale intrucat scad riscul nasterii premature si al hipertensiunii arteriale, iar medicul tau ti le va prescrie cu siguranta.
Intervine in functionarea aparatului circulator (datorita efectului reglator asupra contractiei musculare) si este un factor protector impotriva infarctului de miocard. Carenta severa de magneziu poate determina aritmii cardiace si hipertensiune arteriala.
Contribuie in buna masura la mineralizarea osoasa. 60% din magneziul din organism este concentrat la nivelul oaselor, iar restul de 40% este distribuit in muschi si tesuturile moi.
Asociat cu calciul, poate combate stresul si starile depresive.
Poate creste rezistenta organismului la infectii.
Imbunatateste randamentul intelectual.
Consumat impreuna cu vitamina B6, poate impiedica formarea calculilor renali de fosfat de calciu.
Favorizeaza absorbtia altor minerale (calciu, fosfor, sodiu, potasiu) si utilizarea de catre organism a vitaminelor din grupele B, C si E.
Usureaza sindromul premenstrual.
Este un laxativ natural. Atentie! In cantitate mare poate provoca diaree.
„Prietenii” si „dusmanii” magneziului
Alimentele bogate in magneziu: mere, banane, caise uscate, nuci, soia si lapte de soia, seminte de floarea-soarelui, patrunjel, legume, orez brun, ovaz, germeni de grau, porumb si malai, tarate, varza, mazare, broccoli, cartofi copti, iaurt, crevete, ton, apa minerala
Principalii „dusmani” ai magneziului sunt: Stresul, poluarea si gazele toxice, suplimentele de calciu in cantitati excesive, unele medicamente: diureticele, digitala, unele antibiotice, medicatia anticanceroasa, regimurile de slabire, alcoolul si cofeina in exces, mancarea prea dulce sau prea grasa scade absorbtia digestiva a magneziului, la fel si alimentele bogate in acid oxalic (cacao, ceai, spanac)
Cercetatorii au descoperit ca aproximativ 50% dintre persoanele care acuza migrene puternice au niveluri sanguine scazute de magneziu.
