O maicuta de la manastirea Paltin sustine ca inainte de a inchide ochii, duhovnicul a avertizat ca doar 12 luni va mai fi liniste, dupa care vremurile vor deveni tulburi.
Monahia Fotini, una dintre maicile care l-au ingrijit pe parintele Iustin in toata perioada in care starea sanatatii sale a devenit critica, relateaza in revista „Atitudini”, publicatie a Manastirii Petru Voda, cum s-a despartit duhovnicul de aceasta lume.
„Cu 5 zile inainte de a-si da duhul, a fost ceva mai bine, parca isi revenea si prinsese ceva putere. In aceasta ultima perioada toti ucenicii mai apropiati au luat un ultim cuvant de invatatura de la parintele, un ultim sfat”, povesteste maicuta Monahia Fotini.
Ca sa nu il oboseasca pe parintele suferind, ea nu indraznea sa il mai intrebe ceva. „Mergeam langa patul sfintiei sale, ii sarutam mana si ma asezam in genunchi sa ma rog in tacere langa sfintia sa”, spune Monahia Fotini.
Cu toate acestea, parintele Iustin a dorit sa li se adreseze atat ei, cat si altor cinci ucenici care se aflau in chilie, cel mai probabil, acelea fiind si ultimele cuvinte ale duhovnicului inainte de moarte.
Intai de toate, parintele a vrut sa afle ce se mai intampla in tara.
„Toti cei din jur s-au mirat ca vorbeste si au venit cu totii sa asculte. Eu, impreuna cu Parintele Justin cel tanar, am inceput sa ii relatam cate ceva dintre cele mai importante probleme, constitutia, homosexualii si razboiul dat familiei crestine, retragerea cetateniei de onoare lui Valeriu Gafencu si altele, lucruri pe care parintele le asculta cu foarte multa atentie. Si mai zicea, oftand din cand in cand: Mai, mai…”, povesteste maicuta.
O veste care l-a bucurat pe parintele Iustin a fost ca Mitropolitul Vladimir din Basarabia isi daduse binecuvantarea pentru construirea unui paraclis inchinat martirilor din temnitele comuniste din pamantul Basarabiei, ceea ce insemna recunoasterea sfinteniei lor, inclusiv a lui Valeriu Gafencu.
„Parintele a zambit si a zis: Mare biruinta!”.
Desi s-a ferit mult timp sa-i adreseze intrebarea legata de lupta impotriva cipurilor din actele de identitate, Monhia Fotini a indraznit in acea imprejurare.
„Parinte, stiti problema cardurilor de sanatate, ele nu au intrat inca in vigoare. Dar ele vor fi pe viitor totusi obligatorii. Va intreb: ce sa faca o mama care are un copil bolnav in stare critica si este necesara o interventie chirurgicala, pentru ca altfel ar muri? Ca sa il opereze va trebui internat, ca sa il interneze, are nevoie de cardul de sanatate cu cip. Ce sa faca mama? Sa isi interneze copilul sau sa il lase sa moara?”.
Raspunsul dat de Arhimandrit nu i-a lamurit indeajuns pe ucenici, ba, chiar a starnit curiozitate.
„Nu, sa nu il lase sa moara. Eu nu imi pot asuma aceasta decizie. Nu trebuie ajuns nici la extreme. Acest cip nu e pecetea, nu e lepadare… Dar fiecare sa faca dupa constiinta si puterea lui. Cat puteti, luptati impotriva lor cu toata forta si unitatea, dar fara atitudini extreme, inca nu e cazul. E vorba insa ca mai sunt 12 luni…”.
Cum parintele s-a oprit, cei de fata au banuit ca duhovnicul se referea la faptul ca dupa un an nu vor mai fi cipurile pe documentele de identitate si au cerut o lamurire. „Nu”, a raspuns Parintele, 12 luni de libertate si vine urgie”, a raspuns parintele.
„Cineva a intrebat sa explice mai clar, dar parintele nu a mai raspuns”, mai povesteste maicuta.
Aceasta i-a transmis Arhimandritului ca in acest caz trebuie sa se insanatoseasca pentru a-i ajuta pe semenii amenintati de urgia proorocita.
Cineva a intrebat sa explice mai clar, dar parintele nu a mai raspuns”, mai povesteste maicuta.
Aceasta i-a transmis Arhimandritului ca in acest caz trebuie sa se insanatoseasca pentru a-i ajuta pe semenii amenintati de urgia proorocita.
„Parintele a raspuns iar cu umor si zambetul cel mai frumos din lume: «Mai, sa stiti ca nici eu nu stiu ce sa fac. Nu m-am hotarat daca sa traiesc sau sa ma duc. Nici eu nu mai stiu ce vreau», au fost ultimele cuvinte ale parintelui”, dupa cum relateaza Monahia Fotini.
Mai departe cititi intreg articolul „Jurnalul suferintei si ultima profetie” scris de maicuta Monahia Fotini in revista „Atitudini”, editata de Manastirea Petru Voda.