Autoritatile nationale si internationale permit folosirea in industria alimentara a aproximativ 300 de aditivi, recunoscuti pe plan global sub numele de E-uri, care fac mancarea sa arate mai bine, sa aiba un gust mai placut si sa reziste timp indelungat pe rafturile magazinelor, toate astea la un pret atractiv.
O parte din E-uri provin din surse naturale si nu reprezinta un risc pentru sanatate. Dar majoritatea colorantilor, indulcitorilor, aromelor artificiale sau „identic naturale”, conservantilor, acizilor, agentilor de maturare, de inalbire si emulsificatorilor sunt produse sintetice, de laborator, folosite mai ales in produsele industrializate.
Bineinteles ca regulile impuse de autoritati prevad ca niciun aliment sa nu contina cantitati periculoase dintr-un anumit aditiv. Cu toate acestea, adunand cantitatea unui anumit E din mai multe alimente consumate de-a lungul unei zile, ajungem uneori sa depasim cu mult nivelul „sigur” de aditivi si, prin urmare, ne punem in pericol sanatatea.
Unul dintre criteriile cele mai sigure pentru a evita consumul unor alimente periculoase este culoarea. Cu cat un aliment are o culoare mai intensa, intr-un mod evident nefiresc, cu atat este mai riscant pentru sanatate si, prin urmare, ar trebui evitat.
De exemplu, in timp ce unii coloranti provin din insecte, cum este carminul (numit si E120, cosenila sau acid carminic), altii sunt extrasi din plante potential periculoase, cum este indigotina (E132, carmin indigo sau blue no 2), care se foloseste, in special pentru colorarea hainelor, mai ales pentru nuantarea blugilor.
Printre cele mai nocive alimente cu coloranti se numara sosurile, bomboanele, toppingurile, cremele prajiturilor, mezelurile, bauturile racoritoare si cele alcoolice.
Nu doar alimentele, ci si o mare parte din medicamente contin E-uri.
Cea mai mare temere in legatura cu alimentele care contin E-uri periculoase este teama de cancer. Dar specialistii ne atrag atentia ca nu doar alimentele care contin aditivi cu potential cancerigen ar trebui excluse din dieta. Pentru ca si restul E-urilor sunt periculoase. Spre exemplu, cele sintetice pun la grea incercare stomacul, pancreasul si ficatul care, nefiind obisnuit sa metabolizeze produsi artificiali, trebuie sa „lucreze” mai mult, consumand cantitati mari de energie.
Deci, primul care are de suferit de pe urma consumului de alimente procesate este metabolismul. Insa E-urile sunt periculoase si pentru glandele endocrine, in special pentru tiroida, unele dintre ele ducand la formarea nodulilor tiroidieni. Unele dintre E-uri, cum este E320 (butilhidroxianisolul sau BHA), cresc nivelul colesterolului „rau” in organism, ceea ce favorizeaza ingustarea vaselor de sange si, in timp, duce la aparitia bolilor cardiovasculare. Alte E-uri, neputand fi procesate in intregime de ficat, ajung in sange si determina reactii din partea sistemului imunitar, ceea ce determina instalarea alergiilor.
In cazul copiilor care consuma cantitati mari de alimente bogate in aditivi, exista un risc crescut de a dezvolta ADHD, cunoscut si ca sindrom hiperkinetic cu deficit de atentie. Aceasta este o tulburare psihica de comportament, tot mai frecventa, care ii impiedica pe copii sa invete.
